Lumea Dinăuntru

Astă seara am fost la un spectacol de teatru caritabil, se chema Lumea dinăuntru, despre o femeie care-și revede viața, din copilărie până pe patul de moarte și constată cât de puțin a trăit cu adevărat, cât de puțin a înțeles, sau cât de puțin i-a plăcut cu adevărat propria viață.
A fost un onewomanshow, așa cum e însăși viața. În tandem doar cu tine însuți, tu cu demonii tăi imaginari, fizici sau imateriali. Fie că se numesc ursuleți de pluș sau prieteni cu nume ciudate pe care le ții doar pentru tine.
Lumea dinăuntru a fost un spectacol pe care Valentina Zaharia i l-a oferit unei actrițe care a suferit un accident de mașină.
M-a pus puțin pe gânduri și speram că-mi va oferi niște răspunsuri într-o perioadă de reconstrucție personală. Însă dincolo de temele de reflecție pe care le-am luat cu mine acasă a fost faptul că există oameni buni, și circumstanțe poate favorabile:

Cum a fost de pildă, că în seara aceasta după ce scrisesem din metrou faptul că “viața e pauza vizuală dintre ecrane”, am ajuns la scara blocului și am constatat că nu aveam curent electric și, deci, nu puteam să intru în bloc fără cheia care deschidea mecanic ușa.

Mă gândeam să sun la administrator, cât mai aveam baterie sau să bat în geamul unui vecin de la parterul blocului. Apartamentul din stânga nu părea locuit, iar cel din dreapta scării era în beznă. M-am îndepărtat puțin de bloc, să văd dacă era cineva acasă prin lumina unei lumânări, și, întâmplarea face ca în acel moment vecinul de la etajul 1 să se uite pe geam, deși curentul era oprit de mai bine de o oră. I-am făcut disperată cu mâna întocmai ca o naufragiată de pe un vapor în derivă, apoi îl văd cum coboară cu lanterna să-mi deschidă ușa. Domnul era același vecin care m-a ajutat să car bagajul când m-am mutat în acest bloc, în urmă cu aproape 2 ani.

Nu știu dacă Dumnezeu există, dar cred că îngerii sunt printre noi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *